Săptămâna conștientizării depresiei post-partum. Care sunt semnele? Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!

Depresia post-partum reprezintă o tulburare afectivă cu un impact semnificativ nu doar asupra mamei, ci şi a copilului şi a familiei în ansamblu. În România a fost instituită „Săptămâna conștientizării depresiei post-partum”, începând cu anul 2024, care va fi marcată în fiecare an cu o săptămână înainte de data de 1 octombrie, când se celebrează Ziua Europeană pentru Combaterea Depresiei.

 

Depresia post-partum (PPD) este un cumul de modificări fizice, emoționale și comportamentale care au loc la unele femei, după naștere. PPD este o formă de depresie care debutează la două până la opt săptămâni după naștere, dar se poate manifesta până la un an după nașterea copilului.

 

Sloganul activității de informare este: „Bucuria de a fi mamă este unică, nu lăsa depresia post-partum să o întunece!”

 

  • Aproximativ 1 din 10  femei va dezvolta o depresie mai severă și de durată mai lungă după naștere;
  • Aproximativ 1 din 1000 de femei dezvoltă o afecțiune mai gravă numită psihoză post-partum;
  • 1 din 10 proaspeți tați suferă de depresie în timpul anului în care se naște copilul lor;
  • 17,22% din populația feminină la nivel mondial suferă de depresie postpartum;
  • Prevalența depresiei postpartum a fost de 34% în timpul pandemiei de COVID-19;
  • Un studiu realizat în România în perioada martie-aprilie 2020 și august-septembrie 2021 a arătat o prevalență a depresiei postpartum de 18,8%;
  • 1 din 3-5 femei însărcinate sau noi mame din ţările în curs de dezvoltare prezintă o problemă mintală asociată sarcinii sau naşterii, în timp ce în ţările dezvoltate acest lucru se rezumă la 1 din 10 femei;
  • Se estimează că aproape 50% dintre mamele cu depresie post-partum nu sunt diagnosticate de un profesionist din domeniul sănătății;
  • Unele studii susţin că depresia post-partum poate atinge punctul maxim de risc la 4 ani după naştere, ceea ce face necesară monitorizarea îndelungată a mamelor.

 

 Care sunt simptomele depresiei postpartum?

 

  • Femeia se simte tristă;
  • Nu se bucură de lucruri care în mod normal îi fac plăcere;
  • Oboseală sau pierderea energiei;
  • Slabă concentrare sau scăderea atenției;
  • Stima de sine și încredere în sine scăzute;
  • Somn perturbat, chiar și atunci când copilul doarme;
  • Modificări ale apetitului;
  • Detașare de copil sau partener și chiar gânduri de a-şi face rău, sau de a-şi răni copilul sau partenerul.

 

Cum se poate interveni?

 

Importanţa prevenţiei prin screening şi asigurarea unui bun suport psihosocial ajută la scăderea incidenţei depresiei post-partum şi la o scădere a costurilor aferente tratamentului depresiei. Datorită adresabilităţii noilor mame către medicii de familie, rolul acestora este unul realmente important atât în identificarea depresiei post-partum, cât şi în prevenţia acesteia prin urmărirea evoluţiei sarcinii şi monitorizarea ulterioară a mamei şi a copilului. Atitudinea terapeutică ideală ar trebui să fie una individualizată, în detrimentul urmării unui tipar strict medicamentos, o abordare integrată biopsihosocială fiind modalitatea optimă de a preveni sau de a trata această patologie asociată sarcinii.

Distribuie articol

Citește și ...