În fiecare an, pe 21 mai, creștinii ortodocși îi sărbătoresc pe Sfântul Împărat Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena, cunoscuți drept cei care au dat libertate creștinismului. Datorită sfinților Constantin și Elena, jertfele sângeroase au fost interzise, iar duminica a devenit zi de odihnă în Imperiul Roman.
Peste 1,8 milioane de români îşi serbează onomastica la sărbătoarea Sfinţilor Constantin şi Elena.
Potrivit Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, peste 698.000 de bărbați poartă numele de Constantin sau derivate ale acestuia, iar peste 1,12 milioane de femei poartă numele Elena sau derivate ale acestuia.
Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, 440.692, urmat de Costel – 76.185 şi Costică – 25.959. La femei, 846.555 poartă numele de Elena, 100.771 – Ileana şi 61.419 – Lenuţa.
De această zi se leagă o serie de tradiții și superstiții. În această zi, cu cruce roșie în calendarul ortodox, creștinii respectă o serie de tradiții și obiceiuri.
Pentru a avea parte de liniște și spor în familie, se spune că în această zi este bine să se aducă în casă trei fire de bujori îmbobociți. În această zi nu este bine să se faci treabă prin curți și gospodării. În ziua de Sf. Constantin și Elena nu este bine să fie lucrat pământul, să se dea cu sapa sau să fie smulse buruienile.
